Lista monumentelor istorice din România (LMI) este actualizată la fiecare 5 ani, ultima versiune fiind din 2015.
Pe raza municipiului București sunt înregistrate peste #2650 de monumente istorice si ansambluri – vezi lista in link, dupa natura lor: de arheologie, de arhitectură, de for public şi monumente memoriale şi funerare.
Monumentele istorice sunt clasate sau declasate la solicitarea proprietarilor, instituţiilor şi organizaţiilor cu activitate în domeniul patrimoniului prin ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial.
Dupa natura lor, monumentele sunt grupate pe patru categorii:
- Monumente de arheologie
- Monumente de arhitectură
- Monumente de for public
- Monumente memoriale şi funerare
Extras din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
Link: Inventarierea şi clasarea monumentelor istorice
Link: Intervenţii asupra monumentelor istorice
Link: Instituţii
Link: Organisme de specialitate
Link: Obligaţiile şi drepturile proprietarilor de monumente istorice
Link: Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale
Finanţarea protejării monumentelor istorice
Extras din lege:
Art. 8. –
(1) Monumentele istorice se clasează astfel:
- a) în grupa A – monumentele istorice de valoare naţională şi universală;
- b) în grupa B – monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
(2) Clasarea monumentelor istorice în grupe se face prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, la propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, conform procedurii de clasare prevăzute de prezenta lege. (…)
Art. 10. –
(1) Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare.
(2) Protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.
(3) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică a monumentelor istorice şi a zonelor de protecţie a acestora sau instituirea unor servituţi poate fi iniţiată şi aplicată numai cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.
(4) Aplicarea de servituţi care au drept consecinţă desfiinţarea, distrugerea parţială sau degradarea monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie este interzisă.
Art. 11. –
(1) Orice intervenţie asupra monumentelor istorice şi asupra imobilelor din zona lor de protecţie, precum şi orice modificare a situaţiei juridice a monumentelor istorice se fac numai în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
(2) Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează conform legii.
Art. 49. –
(1) Protejarea monumentelor istorice se finanţează de proprietarii sau deţinătorii acestora şi poate fi cofinanţată din fonduri asigurate de la bugetul de stat, bugetele locale sau din alte surse.
(2) Lucrările de cercetare, de expertizare, de proiectare şi de execuţie care se efectuează la monumente istorice şi care sunt finanţate din fonduri publice sunt supuse regimului general de atribuire a lucrărilor publice, de proiectare şi execuţie, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice.
Art. 52. –
(1) Fondurile obţinute din aplicarea timbrului monumentelor istorice se utilizează de către Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice în mod exclusiv pentru:
a) acordarea de credite în condiţiile art. 28 alin. (3) b) şi c), cu prioritate pentru lucrări de intervenţie urgentă la monumente istorice, în funcţie de strategia protejării monumentelor istorice;
b) finanţarea elaborării de reglementări tehnico-economice, de norme şi metodologii privind elaborarea de documentaţii specifice, executării de lucrări, realizării de achiziţii, contractării şi decontării de lucrări privind monumentele istorice;
c) finanţarea unor amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită, precum şi pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale.